ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din IalomițaIalomița Expres — Sursa #1 de știri din IalomițaCele mai recente știri din IalomițaIalomița Expres — Sursa #1 de știri din Ialomița
economie

Centrele industriale din România au pierdut sute de mii de muncitori în tranziția economică

Radu Constantinescu

Radu Constantinescu

2 min citire
Harta județelor afectate de pierderea forței de muncă în România
Sursa foto: hotnews.ro

Sursă: Hotnews.ro

Profit.ro evidențiază că România a pierdut aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate între 1990 și 2024, fiind o contracție semnificativă a forței de muncă. Analiza detaliată a datelor relevă că pierderile nu au fost distribuite uniform pe întreg teritoriul țării, ci s-au concentrat în fostele mari centre industriale.

Județele Hunedoara și Galați au înregistrat fiecare peste 140.000 de persoane ocupate pierdute, urmate de Prahova, cu aproape 124.000, și Neamț, cu peste 116.000. Aceste județe au suportat direct impactul dezindustrializării și lipsei de reconversie economică, fiind cele mai afectate de declinul industriei grele.

Care au fost cele mai afectate județe de pierderea forței de muncă?

Analiza indică faptul că județele cu cele mai mari pierderi sunt cele care, în anii ’90, aveau platforme industriale importante. Dolj, Caraș-Severin și Olt au pierdut fiecare peste 90.000 de persoane ocupate, în timp ce Teleorman și Brăila au înregistrat scăderi de peste 80.000.

  • Județele Hunedoara și Galați: peste 140.000 de muncitori pierduți
  • Prahovă: aproape 124.000 de persoane
  • Neamț: peste 116.000 de persoane
  • Dolj, Caraș-Severin, Olt: peste 90.000 de pierderi fiecare
  • Teleorman, Brăila: peste 80.000 de muncitori pierduți

Ce impact a avut declinul industriei asupra regiunilor?

Zonele afectate au fost cele în care în anii ’90 se concentrau activități industriale grele și platforme economice importante. Dispariția marilor fabrici și combinatului a dus la o reducere masivă a forței de muncă, fără a fi înlocuită cu alte activități economice. Vestul industrial, estul portuar și sudul țării au fost cele mai grav afectate, fiind marcate de dispariția marilor platforme industriale.

Această situație a generat un decalaj economic între regiuni, iar reconversia industrială a fost insuficientă pentru a compensa pierderile. În prezent, aceste județe continuă să resimtă efectele dezindustrializării, iar recuperarea economică rămâne o provocare majoră pentru autorități.

Reprezentanții economiei locale și ai sindicatelor atrag atenția asupra necesității unor politici de reconversie și sprijin pentru regiunile afectate, pentru a evita marginalizarea socială și economică a acestor zone.