Sursă: Zf.ro

Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.

Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu maşina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o maşină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat maşina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat maşina”, a declarat Paul Cosmovici la ZF Live.

Legislația actuală și lacunele în proprietatea intelectuală AI

Cadrul legal de brevetare din România și din alte țări pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună duce la practici discutabile în depunerea cererilor de brevet, unde solicitanții nu sunt obligați să declare dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm.

• Absenta unui mecanism de verificare face ca declarațiile privind modul de generare a invenției să fie la latitudinea solicitantului.
• Solicitanții pot obține brevete fără a demonstra dacă o mașină sau algoritmul a fost implicat în procesul de creație.
• Legislația nu stabilește clar cine are dreptul de proprietate asupra invenției generate de AI.
• Această situație creează incertitudini fiscale și juridice, afectând atât inventatorii, cât și autoritățile.

Impactul asupra viitorului proprietății intelectuale și a inovației

Lipsa unor reglementări specifice privind proprietatea intelectuală asupra creațiilor AI expune România și alte state la o zonă de incertitudine juridică și fiscală, cu implicații directe asupra modului în care vor fi protejate și taxate invențiile generate de tehnologie. Această situație poate duce la modificări legislative în următorii ani, pentru a adapta legislația la noile realități ale inovației.

Pentru antreprenori și cercetători, această ambiguitate în dreptul de autor înseamnă un risc crescut în depunerea cererilor de brevet, dar și o oportunitate de a influența viitorul cadrului legislativ în domeniu.