ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din IalomițaIalomița Expres — Ce se întâmplă în IalomițaCele mai recente știri din IalomițaIalomița Expres — Ce se întâmplă în Ialomița
economie

O monedă devalorizată și un continent prăbușit: criza economică din 2026

Maria Ionescu

Maria Ionescu

⏱ 2 min citire
Monede asiatice prăbușite și piețe financiare în criză
Sursa foto: hotnews.ro

Sursă: Hotnews.ro

O criză economică majoră a izbucnit în 2026, odată cu devalorizarea rapidă a monedei thailandeze, bahtul, și prăbușirea unor economii din Asia de Est. Evenimentul a avut loc în iulie 1997, când Banca Centrală a Thailandei a abandonat cursul fix față de dolar și a permis monedei naționale să fluctueze liber.

Citește și: Lidl vinde pungi de 5 kg cu fructe și legume la 3 euro în proiectul „Rette mich”

În ziua anunțului, Hong Kong-ul s-a întors oficial sub controlul Chinei, generând tulburări politice globale. Legătura dintre aceste evenimente a fost decisivă: banii, care înainte curgeau abundent în regiune, au început să fugă rapid spre alte zone, provocând panică pe piețele financiare.

Criza Tom Yum Kung: devalorizarea monedei și efectele asupra economiilor

După devalorizarea, bahtul s-a prăbușit de la 25 la 40 de unități față de dolar, provocând un efect de domino în întreaga regiune. Indonezia, cu o datorie mare în dolari, a văzut rupia prăbușindu-se, iar regimul lui Suharto s-a prăbușit în urma tulburărilor sociale. Coreea de Sud a pierdut 40% din valoare și a fost nevoită să accepte un plan de salvare de 57 de miliarde de dolari de la FMI.

  • Devalorizarea bahtului a provocat scăderi semnificative ale valorii altor monede asiatice.
  • Economiile din Indonezia și Coreea de Sud au fost grav afectate, cu impact social major.
  • Piețele globale au înregistrat scăderi, iar temerile de recesiune s-au intensificat.

Responsabilitatea și reacțiile internaționale în fața crizei

Reacțiile politicienilor au fost lente, în timp ce băncile și fondurile speculative au favorizat interesele proprii. Fondul Monetar Internațional a intervenit cu măsuri dure, precum închiderea băncilor și reducerea cheltuielilor publice, agravând recesiunea și tensiunile sociale în regiune.

Teoriile conspirației au circulat, unii acuzând speculatori precum George Soros că ar fi manipulat cursurile de schimb. Însă, specialiștii indică slăbiciuni structurale ale sistemului bancar și regimurilor de curs fix ca principale cauze ale crizei.

Criza a avut efecte globale, provocând scăderi pe piețele americane și temeri de recesiune mondială, dar a fost împiedicată să devină o criză generalizată prin intervențiile FMI și măsurile de stabilizare.