Sursă: Hotnews.ro
Pe fondul temerilor legate de dependența digitală, Comisia Europeană intenționează să construiască șapte gigafabrici de inteligență artificială (AI) în Europa, cu scopul de a dezvolta o infrastructură „suverană” până în 2028. Aceste centre de calcul vor fi echipate cu cipuri de ultimă generație, destinate antrenării modelelor avansate de AI, în special cele mai mari modele lingvistice de tip LLM-uri.
Citește și: Lidl vinde pungi de 5 kg cu fructe și legume la 3 euro în proiectul „Rette mich”
Inițiativa face parte dintr-un efort de reducere a dependenței UE de furnizorii străini de servicii cloud și cipuri, în contextul unei curse globale pentru crearea unor modele AI din ce în ce mai puternice. În timp ce SUA și China avansează rapid cu proiecte de centre de date de amploare, Bruxellesul a lansat un plan pentru construirea acestor gigafabrici, după ce Ursula von der Leyen a anunțat intenția în februarie 2025, la Paris.
Ce înseamnă proiectul pentru suveranitatea digitală a UE?
Proiectul vizează crearea unor centre de calcul extrem de specializate, cu cipuri performante, pentru a putea antrena modele AI de ultimă generație. Acestea vor permite UE să recupereze decalajul față de competitori precum SUA și China, reducând dependența de tehnologiile externe. Până acum, 76 de consorții din industrie și-au exprimat interesul pentru depunerea de proiecte, iar inițiativa a atras atenția ca un pas strategic pentru autonomia tehnologică a Europei.
- Șapte gigafabrici de AI vor fi construite în Europa
- Vor fi echipate cu cipuri de ultimă generație pentru modele mari de AI
- Se urmărește reducerea dependenței de furnizori externi
- Proiectul are un buget estimat de 30 de miliarde de euro
- Comisia intenționează să aloce aproximativ 5 miliarde de euro din fonduri europene
De ce întâmpină proiectul probleme financiare?
Deși inițial s-a anunțat un buget de 20 de miliarde de euro, Comisia Europeană a redus treptat angajamentele financiare din cauza lipsei fondurilor disponibile. În prezent, doar o treime din investiție va fi asigurată din fonduri publice, restul urmând să provină din sectorul privat și contribuțiile naționale ale statelor membre.
Astfel, Bruxellesul urmează să contribuie cu aproximativ 5 miliarde de euro, în timp ce restul de două treimi vor fi acoperite de sectorul privat. Criticii acuză că această reducere a bugetului poate încetini ritmul de dezvoltare al proiectului și poate submina eforturile de a recupera decalajul față de SUA și China în domeniul AI.
În concluzie, lipsa fondurilor rămâne principala provocare pentru realizarea acestei inițiative strategice, care ar putea avea un impact major asupra autonomiei tehnologice a Uniunii Europene.