Tribunalul Ialomița a stabilit pedeapsa pentru cei implicați în încăierarea sângeroasă de la Urziceni, din februarie 2025, eveniment soldat cu două decese și șase răniți.
Dintre cei 40 de inculpați judecați, 39 au primit condamnări, iar în cazul unui minor s-a decis aplicarea unei măsuri educative.Persoana care a comis omorurile a fost condamnată la închisoare pe viață.Pentru ceilalți, instanța a impus pedepse între 19 și 29 de ani, cele mai mari fiind de 29 și 26 de ani.
Citește și: Urziceni, scena unei confruntări violente între clanuri din Prahova și Ialomița
Detalii despre eveniment și condamnări
Într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, s-a menționat că dispute mai vechi între două familii din Prahova și Ialomița au intensificat conflictul.Deși o parte a încercat să ajungă la o înțelegere, cealaltă parte a respins propunerea și s-a îndreptat cu mai multe mașini către Urziceni pentru a se confrunta.
Ambele grupuri erau dotate cu arme de foc, bâte, topoare, cuțite și macete, pregătite pentru acte de violență.Confruntarea s-a desfășurat pe 8 februarie 2025, în jurul orei 17:00, pe străzile din oraș.Ca urmare a acestui conflict, două persoane și-au pierdut viața, iar alte șase au suferit răni, patru dintre acestea fiind împușcate.
După eveniment, doi dintre inculpați au ascuns armele utilizate, iar instanța a stabilit că omorurile și tentativele de omor au fost realizate cu intenție premeditată.Persoana responsabilă pentru cele două crime a fost condamnată la detenție pe viață, iar alți 18 inculpați au primit pedepse cuprinse între 19 și 29 de ani pentru complicitate la omor calificat și tentativă de omor.
Alți membri ai grupului au fost condamnați pentru participare la încăierare și tulburarea ordinii publice, iar minorul a primit o măsură educativă.Instanța a dispus confiscarea armelor și a bunurilor folosite în conflict, precum și poprirea conturilor bancare ale mai multor inculpați.
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.