Peste 100 de servicii și birouri locale de evidență a persoanelor din România folosesc adrese de Yahoo sau Gmail pentru comunicarea cu cetățenii, deși această practică poate compromite securitatea datelor. În urma unui atac cibernetic de amploare asupra sistemului de cadastru, specialiștii avertizează asupra vulnerabilităților generate de utilizarea acestor platforme internaționale.
Din cele 690 de servicii și birouri locale de evidență a persoanelor din țară, peste 100 folosesc adrese gratuite pentru corespondență electronică, ceea ce le expune riscului de acces neautorizat la informații confidențiale. Deși aceste platforme permit comunicarea rapidă și fără costuri, gestionarea și securizarea datelor la nivel instituțional sunt limitate, iar mesajele pot conține copii ale actelor, adrese, numere de telefon sau alte informații sensibile.
Citește și: PEEK & CLOPPENBURG DESCHIDE AL 14-LEA MAGAZIN ÎN ROMÂNIA
Riscurile utilizării adreselor gratuite în activitatea publică
Practica este întâlnită în 30 de județe, inclusiv în județul Ialomița, unde cetățenii și funcționarii transmit documente și solicitări prin canale nesecurizate. În județul Mehedinți, această situație a fost identificată în cele mai multe cazuri, însă și în alte zone, precum Slobozia, autoritățile locale recunosc existența vulnerabilităților și analizează măsuri de protecție.
Primarul din Slobozia afirmă că se efectuează o evaluare a riscurilor și că prioritatea administrației este protejarea infrastructurii publice. El subliniază importanța conformării cu cerințele de securitate și evitarea transmiterii datelor cetățenilor prin canale nesigure.
Specialiștii în comunicare avertizează că utilizarea adreselor gratuite în activitatea profesională poate duce la expunerea datelor personale, precum nume, adrese sau contracte, în cazul compromiterii conturilor. În plus, informațiile sustrase pot fi folosite pentru fraude online sau escrocherii, iar recuperarea documentelor pierdute devine dificilă.
Un cetățean a subliniat riscurile transmiterii datelor personale prin canale nesecurizate, în timp ce alții recunosc că nu au cunoștințe suficiente pentru a se proteja digital. Astfel, utilizarea acestor platforme fără măsuri de securitate adecvate reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru informațiile cetățenilor din România.