Sursă: Hotnews.ro
În timp ce în Parlamentul României se votează luni seară Guvernul Veștea, România își menține o poziție unică în Europa: a schimbat 13 premieri în ultimii 10 ani. Niciun alt stat european nu a avut atât de multe mandate de prim-ministru în această perioadă.
Citește și: Un sat de vacanță cu 17 case și lac privat din Anglia se vinde cu 7,5 milioane de lire
Graficul, realizat de platforma Maven Mapping, a fost distribuit după demisia de luni a lui Keir Starmer din funcția de prim-ministru al Marii Britanii. Acesta va rămâne în funcție până la stabilirea unui succesor, cu procedura de nominalizare în curs, care va începe pe 9 iulie. Favoritul pentru preluare este Andy Burnham, fost primar al Greater Manchester.
Potrivit datelor centralizate, România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de schimbări la vârful guvernului. În perioada 2016-2026, la Palatul Victoria s-au succedat 13 mandate de premier, inclusiv perioade de interimat și mandate în care aceeași persoană a ocupat funcția de două ori.
Ce înseamnă cele 13 mandate de premier în România?
De la instalarea Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș în 2016, țara a avut o serie de schimbări politice majore. După alegerile din decembrie 2016, au urmat Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, apoi un interimat asigurat de Mihai Fifor. Viorica Dăncilă a avut cel mai lung mandat, aproape doi ani, între 2018 și 2019.
- Sorin Grindeanu
- Mihai Tudose
- Mihai Fifor (interimat)
- Viorica Dăncilă
- Ludovic Orban
- Florin Cîțu
- Nicolae Ciucă
- Cătălin Predoiu (interimat)
- Marcel Ciolacu
- Ilie Bolojan
Ultimii doi au condus guverne succesive în perioada 2023-2025, marcând o perioadă de schimbări frecvente în conducerea executivului românesc. În total, în ultimul deceniu, România a avut 13 mandate de prim-ministru, o situație unică în Europa.
Ce impact are această situație în politica românească?
Numărul mare de schimbări la vârful guvernului reflectă instabilitatea politică și dificultățile de formare a unor majorități stabile în Parlament. Aceasta a dus la perioade de guvernare scurte și la o continuitate redusă în politicile publice. În plus, această dinamică afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în stabilitatea guvernamentală.
Reacțiile oficiale indică faptul că aceste schimbări sunt rezultatul unor contexte politice variate, de la crize de guvern și până la negocieri pentru formarea majorităților. În timp ce unii analizează această situație ca pe o provocare, alții o consideră o normalitate în peisajul politic românesc.
Concluzia este că România rămâne în topul european al schimbărilor de premieri, ceea ce evidențiază o instabilitate politică persistentă, dar și o adaptabilitate a liderilor la contextul politic în continuă schimbare.