De la ilustrații și traduceri, până la texte complete, granița dintre autor și algoritm devine tot mai difuză, iar cititorii rareori știu cine sau ce a creat conținutul. Inteligența artificială schimbă modul în care sunt scrise și ilustrate cărțile, ridicând întrebări despre autenticitate și drepturile de autor.
În librării, mulți nu mai pot identifica dacă rândurile din fața lor au fost scrise de un om sau generate de un algoritm. Până recent, răspunsul era clar, însă acum, AI-ul pătrunde în piața de carte, prin traduceri automate, ilustrații generate în câteva secunde și texte compuse cu prompturi. Unele edituri recunosc utilizarea AI, altele preferă să păstreze discreția, iar cititorii nu sunt informați în mod clar despre acest lucru.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Această evoluție ridică întrebări fundamentale: cui aparține o carte scrisă cu ajutorul AI? Cine răspunde dacă apar probleme? Ce se întâmplă cu ilustratorii, traducătorii și editorii care au construit valoarea unei opere? La aceste întrebări, specialiști precum Mihai Mitrică și Constantin Vică oferă perspective diferite, dar complementare, despre impactul tehnologiei asupra culturii.
Impactul AI asupra ilustratorilor și diversității culturale
Zona în care AI a pătruns cel mai vizibil este cea a ilustrației. Platformele editoriale din România încep să utilizeze generatoare de imagini pentru copertă, ilustrații interioare sau materiale promoționale. Mihai Mitrică confirmă că fenomenul există, deși nu este încă pe scară largă, dar efectele sunt deja vizibile.
- Copiii reacționează mai bine la ilustrațiile generate de AI decât la cele realizate manual.
- Există riscul de uniformizare a esteticii, reducând diversitatea vizuală specifică artiștilor umani.
- Particularitatea și semnătura vizuală a unui artist pot fi pierdute dacă AI devine norma.
- Creativitatea umană, cel mai valoros bun în dreptul de autor, riscă să fie subminată.
Colaborarea umană și calitatea cărților ilustrate
Constantin Vică subliniază că o carte ilustrată reprezintă o colaborare între voci: autorul textului, ilustratorul și redactorul. Când ilustrațiile sunt generate automat, această întâlnire de viziuni dispare, iar procesul de ajustare și convergență se pierde.
Rezultatul este o scădere a calității totale a cărții, chiar dacă aspectul vizual poate fi atractiv. În plus, dispariția colaborării umane afectează și valoarea culturală a obiectului, reducând diversitatea și originalitatea, esențiale pentru patrimoniul cultural.
Specialiștii avertizează că, pe termen lung, utilizarea excesivă a AI în producția de carte poate duce la o uniformizare a vocii culturale și la o reducere a diversității artistice. În acest context, transparența față de cititor și respectarea drepturilor de autor devin priorități pentru menținerea valorii culturale a literaturii.
Autorii și editorii trebuie să găsească un echilibru între inovație și păstrarea identității umane în procesul creativ, pentru a nu pierde ceea ce face cultura noastră unică și valoroasă.