Sursă: Hotnews.ro
Clarice Dinu, la 45 de ani, povestește despre experiențele sale în sistemul medical din România, unde a întâlnit medici care, în loc să se concentreze pe tratament, i-au spus că "copiii se fac la timpul lor". Aceasta reflectă o realitate mai largă a societății românești, în care schimbările demografice și culturale influențează modul în care oamenii percep sănătatea și familia.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
În articol, Dinu menționează că, în trecut, situația demografică era diferită, cu un procent mai mic de nașteri la peste 40 de ani și cu o vârstă medie mai tânără la prima naștere. În 1990, doar 1,3% din nașteri erau ale mamelor peste 40 de ani, iar în 2025, această cifră a crescut la 3,6%. În același timp, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 22,3 la 27,9 ani, iar numărul nașterilor a scăzut aproape la jumătate, de la 315.000 la 145.000 anual.
Schimbări sociale și demografice în România
Potrivit datelor statistice, în ultimele decenii, comportamentul reproductiv al româncelor s-a modificat semnificativ. Rata fertilității a scăzut de la 2,2 în 1990 la 1,18 în 2025, iar populația țării urmează să ajungă la circa 14 milioane de locuitori până în 2050, dacă tendințele actuale continuă. În plus, vârsta medie la prima naștere s-a deplasat spre aproape 28 de ani, reflectând o schimbare culturală și economică profundă.
- Nașteri la peste 40 de ani: 1,3% în 1990, 3,6% în 2025
- Vârsta medie a mamei la prima naștere: 22,3 ani în 1990, 27,9 ani în 2025
- Număr nașteri anual: 315.000 în 1990, 145.000 în 2025
- Rata fertilității: 2,2 în 1990, 1,18 în 2025
Perspectiva demografică și provocările viitorului
Specialiștii avertizează că, pentru a stopa declinul populației, rata fertilității trebuie să atingă pragul de 1,5, ceea ce nu s-a întâmplat din 1992 încoace. În condițiile actuale, populația României ar putea ajunge la circa 14 milioane de locuitori până în 2050, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru sistemul social și economic al țării.
Clarice Dinu subliniază că aceste schimbări sunt rezultatul unor factori precum emanciparea femeii, participarea crescută la activități economice, costurile ridicate ale creșterii copilului și reducerea rolului economic al copilului. Toate acestea contribuie la amânarea deciziei de a avea copii sau la renunțarea la această idee în anumite cazuri.
În concluzie, experiențele personale ale Claricei reflectă o realitate complexă a societății românești, în care schimbările demografice și sociale influențează profund modul în care oamenii percep familia și sănătatea reproductivă.