Eurostat: Românii lucrează în medie doar 32,7 ani de-a lungul vieții, cel mai puțin din UE

Sursă: Mediafax.ro

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, cu o medie de 32,7 ani, arată datele publicate joi de Eurostat pentru anul 2025.

Potrivit statisticilor europene, durata medie a activității profesionale a unei persoane în UE este de 37,5 ani, în creștere față de 2024, când era de 37,2 ani. În România, această cifră este cu aproape cinci ani mai mică decât media europeană, ceea ce indică o implicare mai scurtă pe piața muncii.

Ce indică datele Eurostat despre durata vieții profesionale în România?

Statisticile evidențiază diferențe majore între statele membre, România fiind pe ultimul loc, cu 32,7 ani de activitate estimată. În comparație, cele mai lungi perioade de muncă sunt în Țările de Jos (44 de ani), Suedia (43,4 ani) și Danemarca (42,6 ani).

România are cea mai scurtă durată estimată de activitate în UE
Diferența față de liderul clasamentului, Țările de Jos, ajunge la 11,3 ani
Durata medie pentru bărbați în România este de 36 de ani, iar pentru femei de 29,1 ani
Media europeană pentru bărbați este de 39,5 ani, iar pentru femei de 35,4 ani

Diferențe de gen și impact asupra pieței muncii din România

Eurostat evidențiază și diferențe semnificative între sexe. Pentru bărbați, durata estimată a vieții profesionale în România este de 36 de ani, fiind a doua cea mai scurtă după Bulgaria, cu 35,9 ani. La femei, această perioadă este de doar 29,1 ani, fiind a doua cea mai mică din UE, după Italia, cu 28,4 ani.

Aceste cifre arată o implicare mai redusă a femeilor pe piața muncii, comparativ cu media europeană de 35,4 ani pentru femei și 39,5 ani pentru bărbați. Indicatorul nu reprezintă vârsta de pensionare, ci perioada în care o persoană de 15 ani este estimată să participe activ pe piața muncii, în condițiile actuale.

Datele Eurostat subliniază necesitatea unor politici de stimulare a participării la muncă și de prelungire a perioadei active în România, pentru a reduce decalajele față de alte state membre.

În concluzie, cifrele arată o implicare mai scurtă a românilor în activitatea profesională, ceea ce poate avea efecte asupra economiei și asupra sistemului de pensii din țară.