Institutul „Elie Wiesel” a emis o scrisoare deschisă semnată de zeci de personalități publice, criticând validarea publică a omului politic Octavian Goga, considerată ilegală și intolerabilă în contextul legislativ actual din România.
În document, se subliniază că omagierea lui Goga, inclusiv prin busturi și denumiri de străzi, reprezintă o încălcare a noilor prevederi legale, care interzic promovarea memoriei unor lideri fascisti, legionari sau rasisti. Semnatarii avertizează că astfel de acțiuni pot constitui infracțiuni și pot afecta ordinea democratică.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Potrivit scrisorii, Goga a fost președinte al Partidului Național Creștin (PNC), înființat în 1935, un partid de extremă dreaptă, fascist, xenofob și antisemit, având ca emblemă tricolorul cu zvastica în centru. În campania electorală din 1937, afisele antisemite ale PNC au fost frecvent utilizate pentru promovarea sloganului „România a românilor!”.
De ce consideră Institutul Elie Wiesel validarea lui Goga ilegală?
Scrisoarea explică că, în conformitate cu legea Vexler, promovarea în public a memoriei unor lideri implicați în organizații fasciste sau rasiste devine o faptă penală, cu pedepse de până la 3 ani sau amendă. Astfel, orice acțiune de omagiere a lui Goga, care a fost președinte al PNC și a avut emblemă cu zvastica, este considerată o încălcare a legii.
- Goga a fost președinte al PNC până la moarte, în 1938
- Partidul avea sloganul „România a românilor!”
- Emblema partidului includea zvastica în centru
- Goga a fost implicat în campanii antisemite și legi discriminatorii
- Legea Vexler interzice promovarea memoriei liderilor fascisti
Ce consecințe are această opinie pentru memoria publică a lui Goga?
Reacția oficială a Institutului „Elie Wiesel” vine după ce statuia lui Goga din Iași a fost eliminată, iar discuțiile despre trecutul său devin tot mai aprinse. Semnatarii consideră că promovarea memoriei lui Goga în spațiul public poate fi interpretată ca o încălcare a legii și o amenințare la adresa ordinii democratice.
Contextul legislativ actual, în special modificările aduse în decembrie 2025, interzic explicit cultul liderilor implicați în crime de genocid sau organizații fasciste, precum și promovarea ideilor rasiste sau xenofobe. Autoritățile române au reafirmat că orice acțiune de promovare a memoriei liderilor cu astfel de trecuturi poate avea consecințe penale.
Astfel, opinia Institutului „Elie Wiesel” subliniază necesitatea respectării legii și a memoriei istorice, evitând glorificarea liderilor cu trecut controversat, pentru a nu compromite valorile democratice ale României.