O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară și că trebuie să nu mai menajăm oamenii ranchiunoși, care ajung să voteze politicieni „alienați”. Într-un interviu acordat pentru HotNews, ea analizează efectele resentimentului asupra democrației și a comportamentului social.

Fleury consideră că ranchiuna este o stare distructivă, care nu trebuie subestimată. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Să nu credem că este doar un flagel micuț, că este vorba despre o patologie oarecare. Nu”, afirmă ea. Psihanalista explică că resentimentul nu provine doar din nereușitele economice, ci și din nedreptățile sociale și politice, însă nu reprezintă o justificare pentru a rămâne blocat în această stare.

Ce înseamnă resentimentul și cum afectează societatea

Potrivit lui Fleury, resentimentul este o ruminație toxică, o otravă care se acumulează în interiorul individului. „Max Scheler, filozof german, spune că este ca o fierbere toxică în interiorul nostru”, precizează ea. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare, fiind o construcție a fantasmelor și delirurilor interpretative.

• Resentimentul nu este traducerea reală a suferinței, ci o construcție mentală
• Poate apărea chiar și fără o suferință obiectivă
• Este o stare de așteptare a răzbunării sau de justificare a victimizării
• Se menține printr-un proces continuu de ruminație
• Blochează capacitatea de a acționa și de a se responsabiliza

Impactul resentimentului asupra deciziilor politice și sociale

Fleury avertizează că această stare mentală influențează decisiv comportamentul electoral. Oamenii ranchiunoși, blocați în victimizare, pot fi manipulați ușor și pot vota politicieni „alieniți”, care profită de această stare de frustrare și neîncredere. „Este ca și cum îți pui ochelari fumurii și vezi întreaga lume mult mai întunecată”, adaugă ea.

Psihanalista susține că pentru a proteja democrația, trebuie să învățăm să gestionăm și să combatem resentimentul. „Uneori, această frustrare pornește de la o suferință reală, alteori nu. Dar, indiferent de cauză, trebuie să învățăm să nu ne lăsăm pradă acestei otravă mentală”, încheie Fleury.

Autor: Ana Tepșanu

Articol publicat pe 02.06.2026 la ora 15:00 și actualizat în același timp.