Oana Gheorghiu, vice-premierul interimar, a afirmat că trei firme private de consultanţă în resurse umane, care au împreună 10 angajaţi, validează procedural numiri în companii de stat cu active de zeci de miliarde de lei. Evenimentul a avut loc în cadrul primei sale ședințe de Guvern din mandatul său, fiind menționat în data de 2 iunie 2026.

Gheorghiu a subliniat într-o postare pe Facebook că această concentrare a puterii în mâinile unui grup restrâns de firme afectează sistemul de selecție al conducerii companiilor de stat. Ea a explicat că aceste firme, deși au doar zece angajaţi, validează numiri care influențează sectoare esențiale pentru economia României, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului.

De ce este criticată concentrarea în procesul de numire în companii de stat?

Oana Gheorghiu a declarat că această piață este dominată de doar trei firme private, ceea ce duce la o lipsă de competiție și independență în procesul de selecție. Ea a precizat că această situație a fost sancționată de Comisia Europeană cu o amendă de 198 de milioane de euro pentru deficiențe legate de transparență și caracterul competitiv al procedurilor.

• Concentrare covârșitoare în mâinile a trei firme private
• Număr total de angajați în aceste firme: 10
• Activele companiilor de stat evaluate în zeci de miliarde de lei
• Sancțiuni europene pentru lipsa de transparență: 198 milioane euro
• Riscul de influență politică și corupție crescut

Ce soluții propune Gheorghiu pentru reformarea sistemului?

Vice-premierul interimar susține că reforma reală a guvernanței corporative trebuie să includă selecții competitive, criterii credibile și evaluări obiective, care să poată fi apărate atât juridic, cât și public. De asemenea, ea a menționat că guvernul nu poate interveni direct în aceste procese, însă trebuie să existe o arhitectură instituțională clară pentru a preveni abuzurile.

Gheorghiu a lăudat inițiativa guvernului condus de Ilie Bolojan, care a fost primul care a început să arate risipa, incompetența și falimentul în companiile de stat, aducând transparență în procesul de guvernanță.

Astfel, se evidențiază necesitatea unor mecanisme transparente și competitive pentru a asigura încrederea publică și pentru a evita sancțiuni din partea Uniunii Europene, precum și riscul de influență nejustificată în numirile din sectorul public.