Șase din zece pensionari ai Ministerului de Interne (MAI) primesc pensii de peste 5.000 de lei, iar media de vârstă a pensionării în 2025 a fost de 50 de ani și trei luni. Această situație a generat reacții dure din partea angajaților, care contestă planurile Guvernului de a crește pragul de pensionare și de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.
Datele oficiale arată că, în 2025, 61% dintre foștii angajați ai MAI primesc pensii de peste 5.000 de lei, în condițiile în care aceștia se pensionează în medie la 50 de ani și trei luni. Această cifră reflectă un sistem în care mulți polițiști și militari ies din activitate devreme, beneficiind de pensii considerabile, în timp ce continuă să solicite dreptul de a lucra în continuare în sectorul public.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Reacțiile angajaților MAI față de planurile de reformă ale Guvernului
Guvernul Bolojan a inițiat în luna martie un proiect de lege pentru reformarea sistemului de pensii al MAI, MApN și altor structuri de siguranță națională. Propunerea viza creșterea vârstei de pensionare, având în vedere că mulți angajați se pensionează între 47 și 53 de ani, și schimbarea modului de calcul al pensiei.
- Creșterea vârstei de pensionare gradual la 65 de ani până în 2035
- Modificarea modului de calcul al pensiei militare
- Proteste și reacții dure din partea sindicatelor
- Refuzul interdicției de a lucra după pensionare
Ilie Bolojan, premierul, a declarat că "pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la 50-52 de ani, trebuie corectate lucrurile". Sindicatele din Poliție au protestat, subliniind că vârsta de pensionare a fost deja crescută prin legea din 2023, care urcă gradual la 65 de ani până în 2035.
Controversele legate de interdicția cumulului pensie-salariu la stat
Recent, Guvernul a aprobat interdicția cumulului pensiei de serviciu cu salariul la stat, măsură criticată dur de sindicatele din Poliție. Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a transmis un comunicat în care consideră măsura inechitabilă și neconstituțională.
Potrivit sindicaliștilor, această măsură încalcă dreptul fundamental la muncă garantat de Constituție și legislația europeană, transformând libertatea de a lucra într-o opțiune penalizată financiar. De asemenea, se semnalează o discriminare între pensionarii civili și militari, primii putând cumula pensia cu salariul, spre deosebire de rezerviști.
Federația acuză statul român de "rea-credință", încasând contribuțiile de la polițiști și militari, dar refuzând recalcularea drepturilor și încercând acum să le confiste pensiile deja dobândite.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va trimite proiectul de lege către Parlament pentru adoptare în procedură de urgență, însă măsura a stârnit ample dezbateri și proteste din partea sindicatelor.
Impactul acestor măsuri asupra sistemului de pensii și asupra angajaților din sectorul de siguranță națională rămâne de urmărit, în condițiile în care tensiunile sunt tot mai accentuate.