Sursă: Zf.ro
La 1 ianuarie 2026, populația României a fost de 19.041.322 de rezidenți, cu doar 1.829 mai puțini decât în anul precedent, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Diferența extrem de mică față de anul anterior se datorează unui echilibru între un spor natural negativ de 104.100 de persoane și un sold pozitiv al migrației de 102.200 de persoane. Fără aportul migrației, România ar fi pierdut peste 100.000 de locuitori într-un singur an din cauza diferenței dintre nașteri și decese.
INS subliniază că, pentru 2025, țara a continuat să fie o țară de imigrare, cu un sold pozitiv al fluxurilor migratorii. Aceasta înseamnă că numărul persoanelor care au venit sau s-au întors în România a fost mai mare decât cel al celor care au plecat, chiar dacă în trecut migrația a fost un factor major de diminuare a populației.
Ce înseamnă balanța migrației pentru populația României?
Potrivit datelor INS, diferența de 102.200 de persoane reprezintă atât cetățeni străini care s-au stabilit în România, cât și români care s-au întors din diaspora, în condițiile în care aceste cifre sunt combinate în statisticile oficiale. În plus, sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară, în contextul conflictului din Ucraina.
- Soldul migrației include atât imigranți, cât și emigranți, fără a diferenția contribuția fiecărei categorii.
- Fluxurile migratorii sunt concentrate în rândul adulților tineri și de vârstă medie.
- Majoritatea emigranților și imigranților sunt bărbați, cu peste 57% în ambele cazuri.
Ce impact are îmbătrânirea populației în România?
Datele INS arată o creștere a ponderii persoanelor de 65 de ani și peste, de la 20,3% la începutul lui 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026, în timp ce ponderea copiilor sub 15 ani a scăzut de la 15,4% la 15,1%. Această evoluție accentuează raportul tot mai dezechilibrat între generații, cu efecte asupra sistemului social și economic.
Deși populația totală rămâne aproape stabilă, tendința de îmbătrânire și scăderea natalității continuă să influențeze structura demografică a țării, ceea ce poate avea implicații pe termen lung pentru forța de muncă și sistemul de pensii.