Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23 noaptea, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, declanșând cel mai grav dezastru nuclear din istoria omenirii. Chiar dacă centrala se afla la aproximativ 600 de kilometri de granița României, efectele catastrofei au fost resimțite și în țara noastră, atât prin radiații, cât și prin tăcerea autorităților.
În primele zile după explozie, vântul a purtat norul radioactiv spre nord-vest, contaminând Ucraina, Belarus, Rusia și Scandinavia. Însă, pe 30 aprilie, direcția vântului s-a schimbat brusc, iar norul a fost purtat spre sud, atingând teritoriul românesc. Depunerile radioactive au fost semnalate în mai multe zone, precum Iași, Suceava, Târgu-Mureș, Galați și Tulcea, cu valori alarmante ale radiației.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Potrivit Arhivelor Naționale ale României, în noaptea de 1 mai, nivelurile de radioactivitate au depășit de până la 10.000 de ori valorile normale în anumite zone, în special în Iași. Mii de oameni, în special copii, au fost expuși la radiații fără să știe, în timp ce autoritățile comuniste au ascuns adevărul și au minimalizat gravitatea situației.
Reacția autorităților comuniste la dezastru
Reacțiile oficiale au fost tardive și lipsite de transparență. Documentele din Arhivele Naționale arată că, la câteva zile după accident, autoritățile sovietice au încercat să mușamalizeze evenimentul, iar România a primit informații incomplete sau întârziate.
- Pe 30 martie, generalul Vasile Milea a trimis un raport lui Nicolae Ceaușescu despre situație, bazat pe sistemul de ascultare radio.
- În ziua de 1 mai, ședința Comitetului Politic Executiv al PCR a discutat despre creșterea radiațiilor, însă public nu s-a spus nimic despre accident.
- Publicația Scînteia a continuat să anunțe doar evenimente legate de 1 Mai Muncitoresc, evitând orice referire la dezastru.
Impactul și consecințele pe termen lung
Norul radioactiv a rămas deasupra României aproximativ nouă zile, expunând mii de oameni, în special copii, la radiații periculoase. Măsurătorile au arătat valori extrem de ridicate în mai multe zone, iar autoritățile au fost acuzate de lipsă de transparență și de gestionare defectuoasă a crizei.
Reacțiile oficiale au fost limitate, iar populația a fost lăsată în întuneric, fără informații clare despre riscuri. În urma acestei catastrofe, s-au intensificat controalele și s-au adoptat măsuri de protecție, însă efectele radiațiilor au avut consecințe asupra sănătății multor oameni, în special a celor mici.