Un nou studiu publicat în revista Cell arată că procesul de îmbătrânire umană nu este determinat exclusiv de gene, ci este influențat semnificativ de mediul în care trăim, precum alimentația, poluarea și stilul de viață.
Cercetarea, citată de Science Alert, a analizat 322 de persoane din diverse regiuni ale lumii și sugerează că factorii de mediu pot influența modul în care genele se exprimă și ritmul de îmbătrânire biologică.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Michael Snyder, genetician la Universitatea Stanford, a declarat: „Nu doar genele contează, ci și locul în care trăim”. Studiul a inclus persoane cu origini europene, est-asiatice și sud-asiatice, multe dintre ele trăind în regiuni diferite față de cele de origine, ceea ce le-a permis cercetătorilor să compare influența geneticii cu cea a mediului.
Analiza îmbătrânirii biologice și factorii de mediu
Oamenii de știință nu au analizat doar ADN-ul participanților, ci și biomarkeri precum microbiomul intestinal, metabolismul, proteinele și răspunsul sistemului imunitar. Rezultatele confirmă că originea genetică rămâne un factor stabil, indiferent de locul în care trăiește o persoană.
- Persoanele de origine sud-asiatică au avut un răspuns imunitar mai activ
- Persoanele est-asiatice au prezentat tipare diferite ale metabolismului grăsimilor
- Diferențele de mediu influențează semnificativ expresia genelor
Impactul mediului asupra vârstei biologice
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului a fost legat de vârsta biologică, adică starea celulelor și țesuturilor, nu cea cronologică.
Cercetătorii au observat că:
- Persoanele de origine est-asiatică din afara Asiei prezintă semne de îmbătrânire biologică mai rapidă
- Europenii din Europa au un ritm diferit față de cei din America de Nord
- Factorii precum dietă, poluare, stres și microbiom influențează aceste diferențe
Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în aceste procese, influențând metabolismul și riscul de boli cardiovasculare, diabet sau afecțiuni neurodegenerative.
Unele bacterii intestinale au fost corelate cu modificări ale lipidelor implicate în menținerea telomerelor, structuri asociate direct cu îmbătrânirea celulară.
Concluzii și implicații pentru medicină
Oamenii de știință avertizează că rezultatele nu indică faptul că o populație „îmbătrânește mai bine” decât alta, ci că medicina trebuie să țină cont atât de moștenirea genetică, cât și de mediul în care trăiește fiecare individ.
„Este clar că locul în care trăim poate influența semnificativ modul în care celulele noastre îmbătrânesc”, au explicat cercetătorii. Studiul sugerează că abordările viitoare în medicină vor fi mai personalizate, adaptate nu doar la ADN, ci și la mediul de viață al fiecărei persoane.