Sursă: Prosport.ro
Un fapt rar întâlnit în fotbalul european se petrece astăzi în Finlanda, unde patronul echipei KuPS, adversara Universității Craiova în Europa League, ocupă și funcția de președinte al Federației de Fotbal din Finlanda. Evenimentul are loc în ziua în care cele două echipe se duelează în turul 3 preliminar al competiției continentale.
Citește și: Universitatea Craiova joacă cu Getafe în Conference League pe stadionul Ion Oblemenco
Ari Lahti, în vârstă de 63 de ani, a crescut în Kuopio, orașul echipei finlandeze, și a devenit o figură centrală în fotbalul nordic. Începând din 1995, s-a implicat activ în fenomen, iar din 1997 a fost ales președinte al LPF-ului finlandez, funcție pe care a deținut-o până în 2001. În perioada următoare, a început să investească personal în clubul KuPS, atrăgând sponsori și consolidând situația financiară a formației. În 2006, a devenit acționar majoritar, iar de atunci a avut un rol decisiv în renașterea clubului, care a cucerit titluri naționale în 2019, 2024 și 2025.
Ce înseamnă această situație pentru fotbalul finlandez și pentru România?
Prezența lui Ari Lahti în poziția de președinte al Federației de Fotbal din Finlanda și patron al KuPS reprezintă o situație extrem de rară în Europa, unde funcțiile de conducere în federații și investițiile private sunt de obicei separate. În Finlanda, însă, această combinație a permis clubului KuPS să se salveze de la faliment, să devină o forță în campionatul intern și să atingă performanțe notabile, precum calificarea în grupele Conference League.
- Lahti a fost ales președinte al Federației de Fotbal din Finlanda în 2018
- Deține funcția de președinte al KuPS din 2006
- Clubul a cucerit titluri naționale în 2019, 2024 și 2025
- KuPS a ajuns în grupele Conference League în sezonul trecut
Ce impact are această situație asupra fotbalului românesc?
În România, astfel de situații sunt aproape imposibile, deoarece conducerea federației și investițiile private sunt strict separate. În Finlanda, însă, această combinație a permis clubului KuPS să devină un exemplu de succes, iar modelul poate fi studiat pentru eventuale reforme în sistemul românesc. În plus, implicarea personală a unui conducător în mai multe roluri poate aduce beneficii, dar și riscuri, în gestionarea echilibrului între interesele sportive și cele financiare.
În concluzie, cazul lui Ari Lahti demonstrează că, în anumite contexte, flexibilitatea și implicarea directă pot duce la rezultate remarcabile, chiar dacă în alte țări asemenea practici sunt considerate inacceptabile. Fotbalul finlandez a evoluat mult în ultimii ani, iar modelul lui Lahti poate fi un exemplu pentru alte ligi europene, inclusiv pentru România.