Sursă: Mediafax.ro
O ploaie chimică invizibilă se răspândește peste întreaga planetă, fiind cauzată de substanțele chimice folosite pentru refacerea stratului de ozon. Conform unui studiu recent, anumite compuși înlocuitori ai substanțelor dăunătoare au devenit responsabili de răspândirea globală a unei substanțe chimice persistente, TFA, care se acumulează în atmosferă.
Studiul arată că, între 2000 și 2022, aproximativ 335.500 de tone de acid trifluoroacetic (TFA) au fost depuse pe suprafața Pământului. Cercetătorii estimează că această cantitate continuă să crească, deoarece TFA rămâne în atmosferă timp de zeci de ani, iar nivelurile de producție nu încetează. În plus, modelele avansate de transport chimic indică faptul că această poluare va persista și în anii următori.
Ce reprezintă TFA și de unde provine?
Studiul a folosit modele de transport chimic pentru a urmări modul în care substanțele chimice se deplasează și reacționează în atmosferă. TFA provine din descompunerea hidroclorofluorocarburilor (HCFC), hidrofluorocarburilor (HFC) și substanțelor utilizate în anesteziile inhalatorii. Aceste gaze, folosite în refrigerare și climatizare, sunt eliminate treptat în conformitate cu acordurile internaționale, însă concentrațiile lor continuă să crească în atmosferă.
- HCFC-urile și HFC-urile sunt utilizate în sistemele de refrigerare și aer condiționat
- Descompunerea acestor gaze produce TFA, o substanță extrem de persistentă
- Producția anuală de TFA ar putea atinge un nivel maxim între 2025 și 2100
- Substanțele PFAS, cunoscute ca „etern”, rămân în mediu pentru perioade lungi
- Estimările sugerează că nivelurile de TFA vor continua să crească în următorii ani
Care sunt implicațiile pentru mediu și sănătate?
Deși unele agenții susțin că nivelurile actuale de TFA nu depășesc pragurile dăunătoare, acumularea sa în mediu ridică îngrijorări. TFA se acumulează în apă, sol și aer, fiind extrem de dificil de eliminat odată ce pătrunde în ecosisteme. Specialiștii avertizează că această substanță poate deveni o amenințare la adresa limitelor planetare, iar monitorizarea globală continuă să fie o prioritate.
Pentru a verificat aceste estimări, cercetătorii compară modelele de transport chimic cu măsurători reale din mediu, precum analizele de apă de ploaie și carotele de gheață din Arctic. În ciuda faptului că nivelurile actuale sunt considerate inofensive, acumularea în timp ridică semne de întrebare privind impactul pe termen lung asupra sănătății umane și a ecosistemelor.
Urmărirea globală a TFA și alte substanțe PFAS continuă, fiind nevoie de măsuri internaționale pentru reducerea emisiilor și gestionarea riscurilor. În prezent, problema persistă, iar comunitățile științifice solicită o atenție sporită pentru limitarea răspândirii acestor „substanțe chimice eterne”.