Chipsurile, dulciurile, băuturile carbogazoase și fast-food-ul nu sunt greu de refuzat doar pentru că „nu avem voință”. Un studiu recent arată că alimentele ultraprocesate pot modifica răspunsul creierului la recompensă, favorizând pofta intensă și mâncatul compulsiv.
Cercetările recente indică faptul că aceste alimente stimulează sistemul de recompensă al creierului, generând o poftă de consum din ce în ce mai mare. Astfel, persoanele pot ajunge să consume cantități mari, fără să poată controla impulsul, chiar dacă știu că nu e sănătos.
Citește și: Locatarii blocului din Rahova continuă lucrările după explozie
Un studiu publicat în februarie 2026 în revista Pharmacological Research explică mecanismele neurologice implicate. Alimentele ultraprocesate activează excesiv dopamina, neurotransmițătorul responsabil de senzația de plăcere, creând un cerc vicios de poftă și consum repetat.
Ce soluții practice există pentru a combate mâncatul emoțional și compulsiv?
Gestionarea emoțiilor reprezintă o strategie esențială pentru a evita mâncatul impulsiv. Psihoterapeutul Laura Găvan explică că problema nu e foamea fizică, ci reacția la stări emoționale precum stresul, anxietatea sau singurătatea.
- Identificarea și conștientizarea emoțiilor care declanșează pofta de mâncare
- Practici de relaxare și tehnici de respirație pentru calmarea stresului
- Alternarea alimentației cu activități plăcute și sănătoase, precum plimbările sau hobby-urile
- Consilierea psihologică pentru gestionarea emoțiilor dificile
- Planificarea meselor și gustărilor pentru a evita tentațiile
De ce mecanismele din copilărie influențează comportamentul alimentar la adult?
Laura Găvan subliniază că aceste reacții se formează adesea în copilărie, atunci când mâncarea a fost folosită ca recompensă sau pentru a liniști disconfortul emoțional. Creierul înregistrează aceste mesaje, iar ca adulți, reacțiile devin automate și reflexe.
Meta-analize recente arată că între 20-45% dintre adulți și aproximativ 30% dintre adolescenți mănâncă emoțional, chiar și fără tulburări clinice. Astfel, mâncatul compulsiv nu mai este doar o problemă de voință, ci o reacție umană normală, influențată de experiențele din copilărie.
În concluzie, pentru a controla pofta de alimente ultraprocesate, este nevoie de conștientizare, strategii de gestionare a emoțiilor și evitarea restricțiilor dure, care pot amplifica problema. În plus, sprijinul psihologic poate fi un pas important în schimbarea comportamentului alimentar.